Legea drumurilor (nr. 509-XIII, 22 iunie 1995)
Legea în cauză este republicată în Monitorul Oficial în temeiul art. III al Legii nr. 231 din 10 noiembrie 2017 – Monitorul Oficial al RM, 2017, nr. 429-433, art. 716.
Legea cu privire la actele normative (nr. 100, 22 decembrie 2017)
Prezenta lege stabileşte categoriile şi ierarhia actelor normative, principiile și etapele legiferării, etapele şi regulile elaborării proiectelor actelor normative, cerinţele de bază faţă de structura şi conţinutul actului normativ, reguli privind intrarea în vigoare și abrogarea actului normativ, privind evidenţa şi sistematizarea actelor normative, procedeele tehnice aplicabile actelor normative, precum și reguli privind interpretarea, monitorizarea implementării prevederilor şi reexaminarea actului normativ.
Prezenta lege nu se aplică actelor juridice cu caracter individual și celor cu caracter exclusiv politic şi nici actelor care nu conţin norme de drept.
Legislaţia Republicii Moldova este constituită din următoarele acte normative:
a) Constituţia Republicii Moldova;
b) legile şi hotărîrile Parlamentului;
c) decretele Preşedintelui Republicii Moldova;
d) hotărîrile şi ordonanţele Guvernului;
e) actele normative ale autorităţilor administrației publice centrale de specialitate;
f) actele normative ale autorităţilor publice autonome;
g) actele normative ale autorităţilor unităţilor teritoriale autonome cu statut juridic special;
h) actele normative ale autorităților administrației publice locale.
Forţa juridică a actelor normative se stabileşte în funcţie de competenţa şi statutul autorităţii publice emitente, precum şi de categoria actului. Limitele de competenţă privind adoptarea, aprobarea sau emiterea actelor normative sînt stabilite de Constituţia Republicii Moldova, de Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern şi de alte acte normative.
Actul normativ cu forţă juridică superioară poate modifica sau abroga un act normativ cu forţă juridică inferioară al aceluiaşi emitent. În cazul modificării exprese a actului inferior, odificarea are aceeaşi forţă juridică ca şi actul modificat.
Actul normativ cu forţă juridică superioară poate modifica sau abroga un act normativ cu forţă juridică inferioară al aceluiaşi emitent. În cazul modificării exprese a actului inferior, modificarea are aceeaşi forţă juridică ca şi actul modificat.
În cazul în care între două acte normative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) şi (4) din prezenta Lege.
Actul normativ este format din următoarele elemente constitutive:
a) denumire;
b) preambul;
c) clauza de adoptare, iar pentru proiectele cu sigla „UE” – şi clauza de armonizare;
d) dispoziţii generale;
e) dispoziţii de conţinut;
f) dispoziţii finale;
g) dispoziţii tranzitorii;
h) anexe;
i) formula de atestare a autenticității actului.
Dacă prezenta lege nu prevede altfel, structura proiectului actului normativ poate să nu conţină unul sau mai multe dintre elementele constitutive prevăzute la alin. (1) lit. b), f)–h).
Elementele constitutive ale actului normativ trebuie să asigure expunerea consecutivă, ordonată şi sistematizată a obiectului reglementării, precum şi interpretarea şi aplicarea corectă a actului normativ.
Actul normativ se aplică fără limită de timp dacă în textul acestuia nu este prevăzut altfel.
Actul normativ sau unele dispoziții ale acestuia pot avea aplicare temporară. În acest caz, în actul normativ se indică termenul de aplicare ori evenimentul la survenirea căruia actul normativ sau unele dispoziții îşi încetează acţiunea.
Actul normativ produce efecte doar cît este în vigoare şi, de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv.
Au efect retroactiv doar actele normative prin care se stabilesc sancţiuni mai blînde.
Actele normative pot ultraactiva, în mod excepţional, dacă acest lucru este prevăzut expres de noul act normativ.
Acţiunea actului normativ încetează dacă:
a) actul este abrogat;
b) actul este declarat neconstituţional sau, după caz, ilegal prin hotărîre definitivă a instanţei competente;
c) termenul de aplicare a actului a expirat;
d) actul s-a consumat;
e) actul a devenit desuet.
Prezenta lege intră în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării, cu excepţia art. 22, art. 50 alin. (2) şi art. 58 alin. (6), care vor intra în vigoare după 12 luni de la data publicării acesteia.
În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul:
a) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
b) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege;
c) va aproba etapele de conectare a autorităţilor publice la Sistemul informaţional.
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Legea nr. 780/2001 privind actele legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 36–38, art. 210), cu modificările şi completările ulterioare;
b) Legea nr. 317/2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 208–210, art. 783), cu modificările şi completările ulterioare.
Legea privind auditul situațiilor financiare (nr. 271, 15 decembrie 2017)
Prezenta lege stabilește cadrul juridic privind organizarea auditului de către entitățile de audit, reglementează exercitarea profesiei de auditor, supravegherea auditului, precum și cerințele specifice auditului entităților de interes public.
Prezenta lege transpune parţial Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului (text cu relevanţă pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 157/87 din 9 iunie 2006.
Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2019.
Prevederile prezentei legi referitoare la activitatea Consiliului de supraveghere publică a auditului (art. 36–38) intră în vigoare la 1 septembrie 2018.
La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea privind activitatea de audit nr. 61/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 72–75, art. 230), cu modificările și completările ulterioare, cu excepția prevederilor art. 31–34 referitoare la activitatea Consiliului de supraveghere a activității de audit, care se abrogă la 1 septembrie 2018.
Legea privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare (nr. 279, 15 decembrie 2017)
Prezenta lege stabileşte informaţiile obligatorii referitoare la produsele alimentare pentru asigurarea unui înalt nivel de protecţie a consumatorilor, luînd în considerare diferenţele de percepţie şi nevoia de informaţii ale acestora, asigurînd în acelaşi timp buna funcţionare a pieţei Republicii Moldova.
Prezenta lege defineşte cerinţele şi responsabilităţile generale ce reglementează informaţiile referitoare la produsele alimentare, în special etichetarea produselor alimentare. Aceasta prevede mijloacele pentru garantarea dreptului consumatorilor la informare şi procedurile pentru furnizarea informaţiilor referitoare la produsele alimentare, ţinînd seama de necesitatea de a prevedea suficientă flexibilitate pentru a putea răspunde evoluţiilor viitoare şi noilor cerinţe privind informaţiile.
Prezenta lege se aplică operatorilor din businessul alimentar la toate etapele lanţului alimentar, în cazul în care activităţile acestora se referă la informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de asemenea tuturor produselor alimentare destinate consumatorului final, inclusiv celor livrate de unităţile de alimentaţie publică, precum şi produselor alimentare destinate a fi furnizate acestora. Prezenta lege se aplică serviciilor de alimentaţie publică oferite de societăţile de transport.
Normele privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate înscrise pe produsele alimentare, normele privind etichetarea suplimentelor alimentare, precum şi normele de etichetare a produselor alimentare cu destinaţie nutriţională specială se aprobă de către Guvern.
Orice produs alimentar destinat consumatorului final sau unităţilor de alimentaţie publică este însoţit de informaţii referitoare la produsul respectiv în conformitate cu prezenta lege.
Informaţiile referitoare la produsele alimentare nu trebuie să inducă în eroare, în special:
a) în ceea ce priveşte caracteristicile produsului alimentar şi în special în ceea ce priveşte natura, identitatea, proprietăţile, compoziţia, cantitatea, data durabilităţii minimale, ţara de origine sau locul de provenienţă, metoda de fabricaţie sau producţie;
b) atribuind produsului alimentar efecte sau proprietăţi pe care nu le are;
c) sugerînd că produsul alimentar posedă caracteristici speciale, atunci cînd, în realitate, toate produsele alimentare similare posedă asemenea caracteristici, evidenţiind în mod special prezenţa sau absenţa anumitor ingrediente sau/şi nutrienţi;
d) sugerînd, prin intermediul prezentării, în descrieri sau imagini, prezenţa unui anumit produs alimentar sau a unui anumit ingredient, în timp ce, în realitate, o componentă prezentă în mod natural sau un ingredient utilizat în mod normal în respectivul produs alimentar a fost înlocuit cu o altă componentă sau cu un alt ingredient.
Informaţiile referitoare la produsele alimentare sînt precise, clare şi uşor de înţeles de către consumator.
Responsabil pentru informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare este operatorul din businessul alimentar sub a cărui denumire sau denumire comercială se comercializează produsul alimentar, iar dacă operatorul respectiv nu își are sediul în Republica Moldova, responsabil pentru informarea consumatorilor este importatorul pe piaţa Republicii Moldova.
Operatorul din businessul alimentar căruia îi revine răspunderea pentru informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare asigură existenţa şi acurateţea informaţiilor referitoare la produsele alimentare în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Operatorii din businessul alimentar care nu intervin în informaţiile referitoare la produsele alimentare despre care ştiu sau presupun, pe baza informaţiilor pe care le deţin, că nu sînt conforme cu prevederile prezentei legi nu au dreptul să furnizeze produsele alimentare în cauză.
În conformitate cu art. 9–34, cu excepția derogărilor prevăzute de prezentul capitol, este obligatorie menționarea următoarelor informații:
a) denumirea produsului alimentar;
b) lista ingredientelor;
c) orice ingredient sau adjuvant tehnologic menţionat în anexa nr. 1 ori provenit dintr-o substanţă sau dintr-un produs menţionat în anexa nr. 1, care provoacă alergii sau intoleranţă, utilizat la fabricarea sau prepararea unui produs alimentar şi încă prezent în produsul finit, chiar şi într-o formă modificată;
d) cantitatea de anumite ingrediente sau categorii de ingrediente;
e) cantitatea netă de produs alimentar;
f) informații referitoare la valabilitatea produsului
alimentar:
– data-limită de consum ori data durabilităţii minimale;
sau
– data fabricării și termenul de valabilitate;
g) condiţiile speciale de păstrare şi/sau condiţiile de utilizare;
h) numele sau denumirea comercială şi adresa operatorului din businessul alimentar menţionat la art. 7 alin. (1);
i) ţara de origine sau locul de provenienţă, în cazurile menţionate la art. 24;
j) instrucţiuni de utilizare, în cazul în care omiterea lor ar îngreuna utilizarea corectă a produsului alimentar;
k) pentru băuturile ce conţin mai mult de 1,2% de alcool în volum, concentraţia alcoolică dobîndită;
l) o declaraţie nutriţională;
m) o menţiune privind identificarea lotului.
Lista ingredientelor este precedată de un titlu sau de o menţiune corespunzătoare care conţine cuvîntul „ingrediente”. Lista respectivă cuprinde toate ingredientele din produsul alimentar în ordinea descrescătoare a ponderii lor în momentul utilizării lor la fabricarea produsului alimentar.
Supravegherea şi controlul oficial al pieţei privind respectarea cerinţelor de etichetare a produselor alimentare pe întregul lanţ alimentar sînt asigurate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în condiţiile legislaţiei în vigoare.
Supravegherea şi controlul oficial al pieţei privind respectarea cerinţelor de etichetare a produselor alcoolice, a produselor vitivinicole şi a berii pe întregul lanţ sînt asigurate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în conformitate cu prevederile Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
Supravegherea şi controlul oficial al pieţei privind respectarea cerinţelor de etichetare nutriţională a produselor alimentare, de înscriere a mențiunilor de sănătate peprodusele alimentare sînt asigurate de Agenţia Națională pentru Sănătate Publică.
Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea administrativă, civilă şi penală în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Produsele alimentare introduse pe piaţă sau etichetate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, care nu respectă cerinţele prevăzute de prezenta lege, pot fi comercializate pînă la epuizarea stocurilor acestor produse alimentare.
Prezenta lege intră în vigoare la 12 luni de la data publicării sale în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia art. 8 alin. (1) lit. l), care se pune în aplicare după 12 luni de la data intrării în vigoare.
Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative (nr. 295, 21 decembrie 2017)
Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1994, nr. 2, art. 33), cu modificările și completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 10:
punctul 2 va avea următorul cuprins:
„2. Întreprinderea are dreptul să practice anumite genuri de activitate, determinate de legislaţie, numai după ce a obţinut autorizarea pentru genul respectiv de activitate conform Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător sau, în cazul activităţii din domeniul financiar (bancar şi nebancar), conform legilor speciale care îl reglementează.
Caracterul autorizat al activităţii de întreprinzător desfăşurate de întreprindere se atestă prin deţinerea actului permisiv corespunzător.
Lista actelor permisive, autorităţile emitente şi procedura de eliberare a lor sînt stabilite de Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător sau, în cazul activităţii din domeniul financiar (bancar şi nebancar), de legile speciale care îl reglementează.”
Articolul 12 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi se completează cu punctul 41 cu următorul cuprins:
„41. Contestarea controlului de stat al activității de antreprenoriat, precum și a rezultatelor acestuia, inclusiv a prescripţiilor dispuse în urma controlului, se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, cu excepția controalelor efectuate de Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal. Contestarea actelor emise în cadrul controlului efectuat de Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal, precum şi a acțiunilor sau inacţiunilor funcționarilor Serviciului Fiscal de Stat și ai Serviciului Vamal în cadrul procedurilor de control se efectuează în conformitate cu prevederile Codului fiscal şi, respectiv, ale Codului vamal al Republicii Moldova.”
Legea pentru completarea unor acte legislative (nr. 304, 21 decembrie 2017)
Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 82–86, art. 661), cu modificările şi completările ulterioare, se completează cu articolul 12451 cu următorul cuprins:
„Articolul 12451. Cesiunea contractului de credit
(1) Creditorul poate cesiona contractul de credit bancar unei bănci cu sediul sau sucursală în Republica Moldova fără acordul celeilalte părţi contractante. Concomitent cu cesiunea contractului de credit bancar, creditorul poate cesiona, total sau parţial, şi garanţiile şi alte drepturi accesorii constituite în legătură cu obligaţiile asumate prin contractul de credit bancar, fără acordul celeilalte părţi contractante şi/sau al terţilor care le-au constituit.
(2) Cesionarul se subrogă în drepturile şi obligaţiile cedentului ce decurg din contractul de credit bancar, din garanţiile şi din alte drepturi accesorii cedate împreună cu acesta, în forma în care se aflau la data substituirii părţii contractante. Creditorul iniţial este liberat de obligaţiile sale faţă de contractantul cedat din momentul notificării substituirii conform alin. (4) din prezentul articol.
(3) Partea contractantă cedată are dreptul să invoce împotriva cesionarului orice mijloc de apărare la care putea recurge împotriva creditorului iniţial.
(4) Pentru opozabilitate, creditorul cedent va informa cu privire la cesiune cealaltă parte contractantă şi terţii care au constituit garanţii şi alte drepturi accesorii în legătură cu obligaţiile asumate prin contractul de credit bancar, în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea contractului de cesiune, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(5) Prezentul articol nu se aplică contractelor care au ca obiect doar cesiunea de creanţă sau doar preluarea datoriei, în cazul acestora fiind aplicabile dispoziţiile art. 556–571 din prezentul cod.
(6) Cesiunea contractului de credit bancar nu poate aduce atingere drepturilor debitorului și nu poate face obligația acestuia mai oneroasă.”
Articolul 27 din Legea nr. 142/2008 cu privire la ipotecă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 165–166, art. 603), cu modificările și completările ulterioare, se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
„(11) Banca, în calitate de creditor ipotecar, are dreptul să cesioneze şi/sau să gajeze terţilor drepturile ipotecare prezente şi viitoare fără acordul debitorului ipotecar.
Contractele de ipotecă învestite cu formulă executorie care se cesionează unei bănci se transmit împreună cu dreptul la executare silită extrajudiciară.”
Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Din momentul intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile acesteia sînt aplicabile şi actelor juridice (contractelor) care au fost încheiate pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care sînt în curs de realizare.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2018-2020)” (nr. 1148, 20 decembrie 2017)
Prin Hotărârea respectivă a fost aprobat Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2018-2020)”.
Documentul reprezintă o continuare a Programului “Managementul datoriei de stat pe termen mediu pentru anii 2017-2019”, fiind revizuit pentru perioada 2018-2020, în concordanță cu prognozele privind datoria de stat pe termen mediu și prognoza actualizată a indicatorilor macroeconomici, furnizate de Ministerul Economiei și Infrastructurii, coordonată cu Fondul Monetar Internațional (FMI) în luna noiembrie 2017.
Prezentul Program stabilește obiectivul fundamental al procesului de management al datoriei de stat, obiectivele specifice, precum și acțiunile care vor fi întreprinse pentru realizarea obiectivelor.
Prezentul Program se axează pe descrierea strategiei de finanțare a soldului (deficitului) bugetului de stat și pe identificarea factorilor de cost și de risc aferenți. Documentul a fost elaborat cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS AT), dezvoltat de către Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. Instrumentul oferă estimări cantitative aferente raportului cost/risc asociat strategiilor alternative de asigurare a necesităților de finanțare, precum și permite efectuarea de simulări ale impactului diverselor scenarii de șoc privind evoluția indicatorilor de piață asupra datoriei de stat și a deservirii acesteia.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2013-2020 (nr. 1149, 20 decembrie 2017)
Prin Hotărârea respectivă au fost aprobate modificările şi completările ce se operează în Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2013-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.573 din 6 august 2013.
Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la lansarea în exploatare industrială a modulului „Contul unic” din cadrul SIA „Contul curent al contribuabilului” (nr. 164, 29 decembrie 2017)
Potrivit Ordinului a fost lansat în exploatare industrială modulul “Contul unic” din cadrul SIA “Contul curent al contribuabilului”, începând cu 2 ianuarie 2018.
În acest modul, contribuabilii pot genera un document de plată și își pot îndeplini obligațiile față de BPN.
Se estimează că modulul “Contul unic” va reduce esenţial costurile și timpul necesar pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale la BPN, contribuabilii economisind resursele financiare pe care până în prezent le achitau băncilor drept comisioane.
Contribuabilii vor alege ce impozit și taxă achită prin intermediul unei facturi de plată și suma totală o vor achita printr-un singur ordin de plată, la un cont unic în cadrul Trezoreriei de stat, iar Trezoreria de stat va face descifrarea și va redirecționa sumele către bugetele de toate nivelurile.
Ministerul Finanțelor, prin intermediul Trezoreriei de Stat, va asigura recepționarea și executarea notelor de plată generate din modulul „Contul unic”.
Ordinul Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la clasificarea părților și accesoriilor de autovehicule de la pozițiile 8701-8705 (nr. 544-O, 29 decembrie 2017)
Prin Ordinul respectiv au fost aprobate normele metodologice privind clasificarea părților și accesoriilor de de autovehicule de la pozițiile 8701 – 8705 (conform anexei).
